Înscrie-te
Donează
Implică-te

Autoexaminarea Sânului

Ce este?

Autoexaminarea sânului nu este o metodă de screening pentru cancerul de sân şi nu se substituie examenului medical preventiv de bilanţ anual care cuprinde şi examinarea sânilor de către medic şi, pentru femeile peste 45 de ani, mamografia. Pentru femeile sub 45 ani, pe lângă examinarea medicală, ecografia este o metodă de screening ce poate fi folosită. Metodele de screening sunt metode care permit diagnosticul precoce, înainte de apariţia oricărui simptom. Autoexaminarea are marele avantaj te poate familiariza cu ceea ce este sânul tău normal: mărimea, forma, consistenţa, sensibilitatea. Doar cunoscând normalul, poţi surprinde modificări într-un stadiu precoce. Când se face? Înainte de a începe autoexaminarea, e important ştii , la cele mai multe femei, există modificări legate de perioadele ciclului menstrual: de obicei, în zilele care premerg menstruaţia sânii devin mai sensibili, mai tensionaţi, consistentă e mai fermă. De aceea, este recomandabil examinarea fie făcută lunar, de fiecare dată la câteva zile de la debutul ciclului.

Cum se face?

Se începe cu o inspecție a sânilor: în mod normal există o asimetrie de formă şi mărime a celor doi sâni. Sunt însă anormale modificările de:

  • culoare (zone de roşeaţă sau de culoare mai închisă): pot apărea şi inflamaţii, dar numai mergând la medic vei află răspunsulşi soluţia terapeutică.
  • de relief (mai deprimate sau mai bombate). Structura sânului nu e uniformă, de aceea sunt importante în special modificările nou apărute (în intervalul de la examinarea anterioară lacea actuală)
  • la nivelul mamelonului (secreţii, leziuni de orice tip, retractia mamelonului). Secreţia mamelonară poate apărea spontan sau doar la palparea mamelonului; indiferent cum apare, nu e un semn de normalitate. Singură secreţie normală a sânului este secreţia lactată. Secreţia mamelonară (scurgerea de lichid prin mamelon) poate fi clară, purulentă, sanguinolentă; ea nu reprezintă obligatoriu un semn de cancer, dar trebuie tratată cu atenţie.

Dacă apar orice fel de modificări de acest tip e obligatoriu te adresezi medicului, pentru consult. Nu înseamnă este un cancer, dar, în afară de cancer, sânul poate avea şi alte boli care trebuie tratate şi vindecate.

Se continuă cu palparea: aceasta se face prin comprimarea sânului între palma deschisă şi torace, pe rând, prin mişcări lente, de rotaţie pentru a cuprinde toate cele 4 cadrane ale sânului: supero-extern, superointern, infero-intern şi infero-extern.

Se pot identifica:

  • zonele de consistenţă crescută: în mod normal sânul nu e omogen, fiind alcătuit din structuri de consistenţă fermă (acinii mamari) ce converg spre mamelon. De aceea e importantăcunoaşterea structurii normale, particulare, a propriului sân şi eventual compararea consistenţei celor doi sâni
  • zonele cu consistenţă diminuată (de acumulare de lichid, numite şi zone de edem) în special dacă sunt sensibile şi tegumentul de la nivelul lor e roşu pot reprezenta o zonă de inflamaţie
  • noduli (la nivelul sânului sau în axilă): nu este uşor de identificat un nodul mamar şi nu toţi nodulii înseamnă cancer. De aceea răspîndirea metodei de autoexaminare a condus în special la identificarea şi biopsia nodulilor benigni. Apariţia unui nodul este de asemenea un semn trebuie consulţi medicul
  • zonele dureroase: dacă persistă, sunt de asemenea un semn de alarmă

Semne de alarmă:

În principiu, pentru orice modificare enunţată mai sus este indicată vizita la medic.

Constatările enumerate mai jos sunt considerate semne de alarmă:

  • nodul ferm sau chiar dur în interiorul sânului sau în axilă
  • inflamaţie la nivelul sânului (roşeaţă, edem, creşterea temperaturii locale)
  • proeminenţă sau modificare de formă şi/sau contur al sânului
  • depresiune, zonă de retractilitate a pielii
  • zonă de descuamare sau de prurit (senzaţie de mâncărime) în special la nivelul mamelonului
  • ombilicarea mamelonului (modificarea proeminenţei mamelonului, cu retragerea lui spre interior)
  • secreţie sau scurgere mamelonară, mai ales dacă e sanguinolentă (roşiatică)
  • durere localizată, persistenţă

Autoexaminarea este un pas important în implicarea ta în gestionarea riscului de cancer la sân.

E important, de asemenea:

  • discuţi cu medicul tău despre riscul tău personal de cancer la sân
  • să participi la screeningul preventiv anual
  • să știi care sunt factorii de stil de viață care pot sa îți crească riscul de cancer la sân
2017-06-22T12:48:08+00:00